/ Exerciții
Nume material

Vârstnicii din comunitatea noastră

Pentru:
Durată:
Necesar:
Tip material:

OBIECTIVELE EXERCIȚIULUI:

  • Colectarea unor povești individuale, ale unor persoane în vârstă, care să reconstruiască perioade despre care copii aud doar la orele de istorie;
  • Consolidarea relației dintre copii și persoanele vârstnice și, deci, sprijin emoțional pentru persoanele vârstnice din comunitate.
  • Introducerea în universul jurnalismului narativ pentru elevi;
  • Deprinderea unor elemente de bază cu privire la înregistrarea video cu telefonul/tableta;
  • Are valoare istorică pentru comunitatea locală (etnografii locale) sau poate avea valoare sentimentală pentru familie.

ETAPELE EXERCIȚIULUI

1. PREZENTAREA ELEVILOR A CONCEPTULUI DE ISTORIE ORALĂ

În funcție de vârsta elevilor, conținutul va fi adaptat.

  • Cum au simțit oamenii anumite evenimente– ce au simțit cu privire la un subiect anume. Spre exemplu: Cum și-au petrecut elevii cel mai recent Crăciun. Fiecare va avea propriile lor amintiri cu privire la această sărbătoare – li se va explica că istoria orală înseamnă a aduna aceste mărturii ale unor oameni cu privire la un subiect anume;
  • De ce este important: amintirile persoanelor în vârstă ne oferă o imagine cu privire la cum arăta lumea cu zeci de ani în urmă. Elevii vor fi întrebați dacă au văzut vreodată un telefon cu fir (eventual arătat o poză) – apoi o discuție despre cum cred ei că oamenii comunicau în vremea în care nu exista telefon mobil.

2. STABILIREA OBIECTIVULUI INTERVIULUI

Elevii trebuie să fie interesați de subiect pentru a fi implicați în sarcină.

Propunerea unor posibile teme de interviu:

  • cum arăta cartierul/satul pe vremea copilăriei bunicilor;
  • cum își amintește copilăria/care au fost jocurile copilăriei pentru ei etc.
    • Fiecare dintre subiecte trebuie prezentate succint. Spre exemplu – modul în care arată acum locul în care trăiesc bunicii lor e diferit – poate bunicii le arată chiar și poze cu acele locuri în tinerețea lor. Faptul că noi acum avem drumuri asfaltate, că există locuințe mari – este posibil ca lucrurile să fi arătat altfel. Poate bunicii au povești legate de un anumit loc care acum este abandonat/ este construit altceva acolo. Amintirile sunt = locuri + oameni. „Vă interesează să știți cum arătau locurile în care acum copilăriți acum 50 de ani? Ce arăta diferit în zonele pe unde treceți acum? Care este povestea clădirilor abandonate din comunitatea noastră?” – textele pot abordate diferit. Mai mult, dacă există în comunitate un loc anume – precum Căminul Cultural – elevii pot întreba despre amintirile pe care bunicii lor le au cu privire la acel loc.

Pot fi identificate și potențiale alte teme – este posibil ca elevii să aibă chiar ei idei cu privire le temele pentru interviuri. Important este să construiți prilejul pentru a discuta posibile teme de interes.

3. STABILIREA ÎNTREBĂRILOR PENTRU INTERVIU

Trebuie stabiliți parametrii interviului: durata, lista de întrebări.

Durata: Optim este un interviu de trei minute (având în vedere capacitatea limitată de stocare a telefoanelor). Este important pentru disciplina de lucru să fie stabilite însă niște limite clare: între minim 3 minute și maxim 5 minute.

Întrebări: Acestea trebuie stabilite împreună cu elevii, astfel încât să înțeleagă tipul de răspuns pe care trebuie să îl primească. Optim ar să existe două întrebări de interviu.

Posibile întrebări: Ce amintiri ai cu privire la locul X?/Ți se pare că acum locurile mai seamănă cu cele pe care ți le amintești din copilărie? Cum petreaceai timpul liber când erai mic? Cum te jucai cu prietenii tăi când erai de vârsta mea?

4. DETALII TEHNICE

În sala de clasă, elevii vor fi instruiți cu privire la cum se folosește funcția de înregistrare video.

IMPORTANT: dacă în clasă sunt elevi care nu au telefon mobil cu cameră, aceștia vor face echipă cu colegi care au astfel de telefon (este important pentru a evita eventuale frustrări).

Pentru a exersa, ar fi optim un exercițiu în curtea școlii – cu colegul de bancă să facă un scurt interviu despre cum folosesc ei Internetul (tema poate fi modificată, elevii putând inclusiv să-și aleagă singuri tema de interviu la faza de testare).

Ulterior înregistrării, este utilă o discuție la clasă despre: ce probleme a întâmpinat, ce i-a plăcut, cum crede că poate face mai bine interviul cu bunicul/ bunica.

Ultimele sfaturi pentru elevi, înainte de a face exercițiul: Ce trebuie să faci înainte de a înregistra?

  • Verificați ca telefonul să fie încărcat;
  • Încadrați persoana intervievată (bunicul/ bunica) cel puțin de la umeri în sus;
  • Ceea ce se află în spatele persoanei pe care o filmați se numește “fundal”. E important să fie îngrijit;
  • Aveți grijă să nu țineți degetul pe obiectivul camerei sau pe microfon (acestea ar trebui arătate de dumneavoastră);
  • Puneți întrebările stabilite la clasă;
  • Dacă aveți întrebări care nu sunt stabilite la clasă, dar aveți vreo curiozitate cu privire la cele povestite, puteți pune întrebări suplimentare, însă nu depășiți timpul stabilit;
  • La începutul filmării, este important să cereți persoanei pe care o intervievați acordul de a fi filmată și de a arăta tuturor filmulețul făcut de voi– fiecare poate alege să fie filmat sau nu;
  • Nu uitați să mulțumiți la final.

5. PREZENTAREA PROIECTELOR

Având în vedere că este o temă cu potențial emoțional și personală, elevilor nu trebuie să li se dea senzația că se află într-o competiție. Toate proiectele rezultate ar trebui să fie „lăudate”, astfel încât să încurajăm tehnicile de interviu.

În mod ideal, copii vă vor transfera dumneavoastră materialele video și pe parcursul a două ore vizionați cu toții toate materialele video (transferul poate făcut prin WhatsApp, transfer de date direct în unul dintre calculatoarele școlii). Optim, dacă aveți o sală cu un videoproiector, aceste materiale vor fi proiectate și vizionate de toată clasa.

După fiecare material video prezentat, elevii vor fi întrebați cu privire la experiență: Cum te-ai simțit când ai luat acest interviu? / Ai vrea să mai vorbești și cu alte persoane, despre alte lucruri? etc. Evenimentul de prezentare al proiectelor poate fi gândit ca unul de tip comunitar, la care să invitați și celelalte cadre didactice din școală, părinții și persoanele intervievate. Poate fi un bun prilej de a aduce comunitatea laolaltă.

În mod ideal: dacă există un blog al școlii, materialele vor fi publicate: acestea sunt o resursă importantă pentru identitatea colectivă a comunității (dacă elevilor le-a plăcut experiența, puteți repeta cu alte teme și alți subiecți și să creați un blog dedicat acestor proiecte).

Ultimele considerente: Exercițiul poate fi făcut pe orice temă și cu orice potențial interlocutor:

  • Elevi mai mari despre „cum este să fii mare”;
  • Profesori despre „cum e pentru ei să preia elevii de clasa a 5-a”;
  • Părinții despre cum își amintesc ei ceva în legătură cu copilăria lor etc.